Acest articol nu este din cărți, pentru că, sincer, nu am avut prea mult timp să citesc. Este scris din suflet și bazat pe modul în care noi am considerat că e cel mai bine să îl pregătim pe Tudor pentru această tranziție.
Când am aflat că vom deveni din nou părinți, unul dintre primele mele gânduri a fost: Cum îl vom pregăti pe Tudor pentru acest nou rol? De doi ani, el a fost centrul universului nostru, iar acum urma să împartă acest loc cu surioara lui.
Știam că această schimbare va veni cu multe emoții pentru el – curiozitate, entuziasm, dar poate și puțină nesiguranță.
Mi-am dorit ca tranziția să fie una blândă, să simtă că iubirea noastră pentru el nu se schimbă, ci doar crește.
Așa că am început să-i povestim despre bebeluș încă de la început, de când am văzut cele doua liniuțe.
Să-l implicăm în această așteptare și să-l ajutăm să înțeleagă ce înseamnă să fii frate mai mare.
În acest articol, vreau să împărtășesc experiența noastră – cum i-am spus lui Tudor despre surioara lui și ce am făcut pentru ca el să se simtă pregătit și iubit în această nouă etapă a vieții noastre.
El a aflat primul că-s două liniuțe, după mine și Andrei – Am ieșit din baie, i-am dus testul lui Andrei, care era în dormitor și care tocmai devenise, din tatăl copilului nostru, tatăl copiilor noștri, și apoi i-am spus lui Tudor că o să fie frate mai mare. Am o poză tare dragă din seara aia, cu Tudor pe fundal și testul de sarcină pozitiv în mână. Îmi cere mereu să ne uităm la poză: „Hai să vedem poza când aflam că vine bebe.”
I-am povestit despre el – Când era în burtică, i-am arătat ecografiile din perioada în care eram însărcinată cu el, apoi i-am arătat ecografiile de acum cu bebelușa care crește. I-am spus că era micuț și îi plăcea să doarmă mult la noi în brațe, cum a fost când a râs prima dată, cum a fost când am plecat prima dată toți trei la munte, cum stătea cu bunicii încă de când era micuț.
I-am povestit cum o să fie – I-am spus că bebelușii mai și plâng, că au nevoie de mult somn la început, că nu o sa vorbească din prima, cum pentru bebeluș el o să fie un exemplu și că o să vrea să facă tot ce face el când mai crește. I-am spus că atunci când o să vină momentul să se nască, o să fiu plecată câteva zile la spital și el o să rămână cu tati și cu bunicii, dar că o să vină să mă viziteze.
L-am implicat în procesul de pregătire – Am fost cu el la cumpărături și l-am rugat să aleagă el hăinuțe pentru surioara lui, am ales împreună un cadou pentru ea, dar l-am rugat să îmi spună și ce cadou vrea el să primească de la surioara lui.
I-am spus mereu cât de important este pentru noi – L-am încurajat, spunându-i că va fi un frate minunat și că surioara lui va avea nevoie de el.
Recunosc că mă gândesc uneori cu teamă la faptul că e prima oară în viața copilului meu când va trece prin ceva ce eu nu pot să înțeleg. Îmi lipsesc punctele de reper, îmi lipsesc propriile mele sentimente față de un frate sau o sora, nu știu cum este să mai fie cineva.
Mă tot gândesc la schimbarea asta, da, viața lui se va schimba fundamental, viața noastră se va schimba fundamental – dar apoi am văzut un citat care m-a făcut să mă liniștesc: „Peste ani, când te întâlnești cu frații sau surorile tale, indiferent de locul în care vă aflați – vă întoarceți instant în copilărie”, iar asta mi se pare cel mai frumos cadou pe care noi îl putem face puilor noștri.
Apoi mă gândesc la cum o să fie viitorul – la ziua în care o sa venim de la maternitate, la prima vacanță în patru, la cum o să ne uităm împreună la filme, la cum o să fie peste ani când își pun papionul și rochia de seară pentru a merge la bal, la cum o să fie când lângă fiecare dintre ei o să fie o persoană specială, iar lângă mine o să fie Andrei.
Cum o să rămânem noi doi acasă într-o zi, o să ne uităm unul la altul și o să ne spunem: Cea mai bună decizie a fost să-i facem pe ei.
Dacă și tu îți pregătești puiul mai mare pentru venirea unui frățior sau a unei surioare, sper că experiența noastră să-ți fie de ajutor. Și da: iubirea dintre frați începe dinainte de prima întâlnire!
